Terapia prin joaca

De multe ori aud si vad in jurul meu parinti, mamici care nu isi lasa copiii sa se murdareasca. Acesti copii nu au voie sa se joace in pamant sau nisip ( chiar si daca l-au gasit pe un traseu de munte ) caci astfel isi murdaresc mainile, hainutele, pantofii. Si totusi în secolul tehnologiei exista masini de spalat care spala si usuca.

Si de cand sunt mai importante lucrurile de pe noi decat bucuria din noi?!… Din pacate, exista copii fara copilarie cu parinti rigizi, fricosi, plini de temeri si obsedati de autocontrol. I-am întalnit de curand, foloseau doar critica la adresa fetitei si tot ce incerca sa faca ea era gresit, prea mult sau prea putin sau prea riscant. Nisipul o murdarea, iarba ii putea crea alergii si zgarieturi iar alergatul era periculos.

Copiii toti au nevoie sa se joace, sa exploreze, iar parintii sa ii supravegheze si sa intervina doar cand e nevoie. Joaca in pamant, in nisip, in noroi, pe camp, pe munte, in apa sau in aer liber e benefica pentru copii. E startul lor in viata, asa isi formeaza deprinderi, isi intaresc sistemul imunitar, din mainile lor prind viata castele de nisip si o intreaga poveste. Astfel isi dezvolta motricitatea fina, imaginatia, dexteritatea, coordonarea mana ochi si spiritul de echipa. Asa ei inteleg mai bine legile fizicii, gravitatia, cantitatea si densitatea. Plastilina, slime-ul sau messy play -ul cu manutele in acuarele sunt extrem de benefice si ele, pe langa bucuria enorma pe care le-o provoaca, simpla joaca cu manutele in culori poate starni si dezvolta abilitati si pasiuni in viitor.

Toata joaca aceasta daca este acceptata, tolerata, incurajata, poate ajuta copilul sa realizeze lucruri de care el insusi va fi mandru candva. Talentul exista dar realizarile vin in timp, muncind pentru ele. Peste ani, zambesti nostalgic stiind ca totul a plecat de la o joaca si de la increderea si libertatea ghidata pe care ti-au oferit-o parintii.

Cover photo by TUKA Photography