o vara altfel

Trebuia sa fie o vara altfel prin prisma planurilor pe care ni le facusem. Pentru prima data asteptam cu entuziasm jumatatea lui iunie si terminarea scolii pentru a pleca cu autorulota intr-o aventura de familie, in tara si in afara. Urma sa descoperim locuri noi si sa le oferim copiilor experiente inedite, sa creem amintiri, sa legam noi prietenii, sa facem un top al locurilor preferate, sa avem ce povesti la intoarcere si sa incercam sa vedem de la fereastra noastra natura, in toata splendoarea ei, la rasarit si la apus.

Pandemia si apendicita – obstacole de neinvins

Pandemia ne strica cumva planurile dar nu in totalitate, regandisem traseul, marea si plajele salbatice erau atractiile principale, insa cu o seara inaintea plecarii, apendicita mea a considerat ca atunci e momentul potrivit sa intervina in forta si astfel in noaptea dinaintea plecarii, am ajuns pe masa de operatie si nicidecum in mult asteptata noastra vacanta inedita.

Mi-a fost greu sa accept, uneori nu inteleg de ce lucrurile iau o cu totul o alta intorsatura decat ce ne dorim noi, dar cu siguranta acolo sus, cineva are planuri mai bune pentru noi.

Am depasit acest moment si am amanat aventura noastra cu autorulota pentru toamna, pentru cand se va mai putea.

O vara la munte dar ne lipsea marea

Partea buna este ca vara aceasta ne-a gasit intr-un loc nou, in alt oras, acasa e casa cu curte si privelistea cu munti de jur imprejur. Din fericire avem muntele cu noi mereu, dar ne lipsea si marea. Piscina din curte le-a potolit o perioada pofta de mare copiilor, dar nu pentru mult timp. 

Am respectat constinciosi starea de urgenta si starea de alerta. Am pastrat distanta fizica dar NU distanta sociala. Ii consideram atat de curajosi pe cei care riscau si plecau la mare in tara sau in afara ei. Si noi tanjeam dupa plajele si apa limpede din Grecia, insa am ezitat mult timp sa plecam, pana intr-un tarziu, la final de august, inceput de septembrie, cand ne-am urmat vecinii si prietenii intr-un concediu spontan alaturi de ei.

Vacanta in familie, printre prieteni

Asa am realizat ca o vara si o vacanta reusita va fi intotdeauna cu familia si prietenii aproape. Atunci cand iti calca pragul si mai ales cand ii regasesti spontan pe aceasi strada cu tine, in cu totul alt loc. Ce bucurie a fost sa iti vezi finii si finutele gemene timp de o saptamana zilnic si sa te bucuri de bucuria lor. Iar pentru copii cu atat mai mult, nu le ajungea o plaja intreaga pentru cat de multe voiau sa faca.

Concediul alaturi de copii – cantonament sportiv

Concediul alaturi de copii a fost pentru noi mereu un cantonament sportiv, chiar si cand beneficiam de ajutorul bonei sau bunicelor. Tot parintii raman cei mai solicitati, cu timpul insa copiii cresc si devin mai independenti, mai autonomi, mai siguri pe ei si de la an la an se vad si se simt aceste schimbari.

Pentru ca era greu sa ii desparti de mare, ne-am abatut de la programul stabilit si am prelungit vacanta cu cateva zile in plus. Astfel, o zi ploioasa de vara a devenit una dintre cele mai frumoase zile petrecute in acesta vacanta. Am vizitat plajele Corbu si Vadu si ne-am bucurat de o masa si o atmosfera tare buna la restaurant Sharaiman in Dunavatul de Jos, iar pe seara am profitat de o plimbare scurta cu salupa pe canalele din Delta.

MAMAIA – hazard si opulenta printre gunoaie

Am petrecut cateva zile in statiunea Mamaia dar nu ne-am regasit acolo, incercam sa evitam aglomeratia dar de fapt cautam simplitatea, normalitatea, muzica buna si atmosfera relaxata de plaja.

Blocurile noi, construite recent pe plaja si in apropierea plajei, pretul cazarii si al sezlongurilor, nu se regaseau in strazile murdare, pline de tomberoane incarcate cu gunoaie pana in varf, mirosul vidanjei de langa terasa cu pretentii, aroganta si superficialitatea oamenilor ce ingrosau randurile cu fiecare zi mai mult in “statiunea cu staif”. Doar prezenta finilor si a prietenilor nostri reuseau sa faca acel loc mai usor de acceptat.

Marea noastra era in alta parte…

Ne-am despartit de ei, simtindu-le dorul deja, dar nu puteam pleca asa, marea noastra era in alta parte…

Dupa 5 ani consecutivi, am revenit la Vila Luca in 2 Mai, cu iesire spre Vama Veche, unde curatenia si bunul gust arhitectural sunt ridicate la superlativ. Ironic ca toate acestea se regasesc in 2 Mai, dar de cele mai multe ori frumusetea si simplitatea locului sunt acolo unde te astepti mai putin, unde nu le cauti, doar le gasesti intamplator cand vrei sa descoperi frumosul.

Aici e casa noastra de vara, aici e Zara, catelusa Labrador, prietena copiilor, cresc impreuna de la an la an si tot impreuna se joaca la fel de frumos. Nu ii uita niciodata si nici ei pe ea.

Povestea merge mai departe, ca vantul din Vama Veche…

Ne-am bucurat de primire si am plecat spre Vama Veche… acolo au descoperit copiii marea. Cunosc plaja si terasele pe din afara. Se bucura de muzica si de atmosfera vie, degajata, de libertatea ce ti-o ofera spiritul Vamii. Nu mai e cum era odata, dar nici nu s-a pierdut de tot.

Cu Vama Veche ne vom incheia concediul si vacanta de vara de anul acesta. O bratara noua, o masa la Cherhanaua din Vama si una la Golful Pescarilor din Agigea sunt si ele trecute pe lista.

Reflectii pentru ce a fost, rezolutii pentru anul ce vine…

Ce am invatat din tot anul acesta pandemic, este ca frica si panica indusa de altii nu ne-a ajutat sa intelegem situatia in care ne aflam, nu am devenit mai buni, mai umani, mai responsabili. Oamenii s-au impartit in doua tabere, “ in cei care cred ” si ” in cei care nu cred ” si astfel nu poti respecta la unison o lege, nu poti urma directii confuze… dar poti fi corect in relatia cu ceilalti care cred, poti respecta reguli de igiena si bun simt, poti respecta masuri de protectie, macar pentru cei dragi, in varsta si mai putin in varsta, dar care prezinta comorbiditati si astfel sanatatea lor poate fi pusa in pericol.

Din pacate totul bajbaie in jur, clasa politica de cele mai multe ori urmareste cu totul alte interese si de acolo lipsa de credibilitate si respect pentru legile impuse.

Cred ca vine o vreme cand NOI trebuie sa invatam sa devenim responsabili, sa fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem in ceilalti, sa fim corecti, constienti, asumati.

Am incercat sa le transmit copiilor informatii corecte despre ce se intampla in jurul nostru, sa nu ii sperii, sa fie constienti ca exista un virus nou, ca din lipsa de cazuistica nu exista inca un tratament si un vaccin ca in cazul celorlalte virusuri. Dar increderea si siguranta le-o transmitem noi parintii, nu altcineva. Noi suntem modelul si reperul lor. Cred cu tarie ca frica si panica creata, indusa ne va face mult mai slabi, mai usor de manipulat, mai usor de condus. Cred in existenta acestui virus, cum cred si in celelalte existente pana acum, dar mai mult de atat cred in respectarea unor masuri de igiena, de distantare fizica in masura in care se poate si in bun simt.

Vara din noi…

Inchei aceasta paranteza revenind la o vara 2020, in care si muntele si marea ne-au fost alaturi si in care am mai invatat cate ceva. Pentru anul ce vine, vreau planuri realizabile. Vreau plaja si apa curata, vreau sa descoperim locuri noi, vreau sa calatorim mai mult, vreau sa nu mai renunt la vise, vreau sa creez noi amintiri cu familia si prietenii aproape.

Cover photo by Gabriela Antonescu

Photo credits TUKA photography & Gabriela Antonescu