CASATORIA – pariu cu viata

In copilarie ne formam repere despre casatorie, copiem modelul parintilor, fetitele vor sa se casatoreasca cu tati, vor sa rada asa cum o fac cu tati, vor sa se simta in siguranta, vor protectie si iubire neconditionata. Baietii se cred puternici, razboinici, iar mama este exemplul, modelul feminin pe care ei si-l formeaza ca reper.

Drumul tau…poti sa reusesti sau sa inveti o lectie

Cu timpul, crestem si incepem sa intelegem notiunea de familie, de prieteni si prietenie. Incepe sa iti placa altcineva, simti alte emotii, alte priviri, alte atingeri. Vrei sa devii independent, autonom, vrei sa te descurci singur, vrei sa demonstrezi ca poti, poti mai mult. Te incapatanezi sa faci muzica sau actorie, desi parintii te vedeau la Politehnica cu o meserie care iti asigura viitorul, dar tu, tu iti asculti inima, iti urmezi drumul tau, parintii au ales candva pentru ei, acum simti ca alegerile iti apartin. Si reusesti, poate nu din prima, nici din a doua, dar nu renunti, vibrezi de fiecare data cand compui o piesa noua sau joci un rol, o faci in oglinda, periutele de dinti si gelurile de dus iti sunt spectatori, ei nu te critica, nu te lasa, sunt mereu acolo. Si la un moment dat reusesti, sau, inveti o lectie, merita sa incerci, altfel nu ti-ai fi iertat-o, nu ai fi stiut ce poti. Victoriile iti apartin, esecurile la fel, in egala masura, dar cat de importante sunt lectiile si tot ce inveti pe parcurs. Toti oamenii pe care ii intalnim in diferite etape ale vietii, isi pun cumva amprenta asupra fiecaruia, fiecare are un impact in evolutia ta, unii te ridica, altii te coboara, prietenii raman.

Te indragostesti, iubesti si simti ca vrei mai mult

Apoi vine o vreme cand vrei sa te asezi, simti ca ai copilarit suficient, vrei o familie, vrei sa faci pasul cel mare. Te indragostesti, iubesti si simti ca vrei mai mult, vrei o certitudine, o siguranta, un loc pentru doi. Fiecare dintre noi venim din medii familiale care ne-au format reperele despre casnicie, despre ce inseamna. Fiecare invata din ceea ce a trait.  

Prizoniera propriei nefericiri…

Din pacate, pentru mine si pentru multi dintre noi exista si exemple in care casnicia parintilor nu e un model de urmat, dimpotriva. O mare parte din copilaria mea a fost umbrita de casnicia distructiva a parintilor mei, tocmai de aceea probabil alegeam joaca cat mai departe de casa, infruntam orice pericol pentru ca mai rau ca acasa nu putea fi niciunde. La 14 ani, eu si fratele meu ne imploram mama sa aiba curajul sa plece, sa se desprinda, sa nu mai fie prizonierea propriei nefericiri. Noi crescusem suficient si venise timpul sa ii fim alaturi mai mult ca oricand, sa ii fim sprijin, sa ii oferim mana noastra sa faca un pas in afara. Se simtea ca o pasare intr-o colivie careia ii deschizi usa si ea nu stie ca poate zbura, nu stie ce e libertatea, nu cunoaste alte pasari, alt cer, alt univers.

Cand viata capata alt sens, cand devii liber

Cand alegi sa nu iti mai fie frica, ai castigat cea mai mare lupta cu tine insuti, cu demonii tai. De abia de atunci esti un om liber, inveti sa mergi din nou, in alta directie acum, dar esti pe picioarele tale, mai matur, mai asumat, mai experimentat. Viata in trei, alaturi de mama si fratele meu a capatat alt sens de atunci, eram liberi, eram uniti, eram impreuna si pentru prima data ne era mai bine.

Aceasta experienta ne-a maturizat fara sa vrem, ne-a rapit din copilarie, ne-a facut mai responsabili, mai implicati, mai precauti. De atunci am stiut ca eu nu voi trece printr-o astfel de casnicie, niciodata, nicicum. Nu aveam exemple mai frumoase in jurul meu, periferia orasului, saracia cartierului nu iti oferea cele mai bune repere despre viata in doi, dar simteam ca asa nu e bine.

“Viata e suma tuturor alegerilor pe care le facem, atat constient cat si inconstient” Robert F. Bennete

Astazi, cred ca fiecare alegere pe care o facem e conditionata de ce am trait candva, constient sau inconstient. In copilarie sau in adolescenta, parintii inca ne ghideaza pasii si gandesc uneori pentru noi.

Am fost invatati ca societatea te vrea in doi. Dar noi, noi ce vrem?…Noi vrem libertatea in doi…vrem sa fim liberi, sa gandim liber, sa ne simtim liberi.  

Si totusi vine o zi cand viata capata mai mult sens si mai multa culoare in doi, incepi sa simti diferit, nu mai esti doar tu, te redescoperi prin celalalt si iti place, zambesti mai des, esti mai fericit si nu vrei sa pierzi nimic din ce traiesti acum. Ti-e bine asa si vrei sa fie pentru totdeauna. Si atunci de ce ti-e frica?…Risca si invata sa fii fericit! Nu exista relatia perfecta, nu exista casnicia perfecta, exista acele cupluri si acele persoane care au invatat sa fie fericiti, facand cele mai mici compromisuri pentru un strop de armonie, sunt cei care au invatat cu timpul sa iubeasca neconditionat, sa ofere fara sa astepte sa primeasca. Acolo e IUBIRE.

Si totusi, nu te multumi cu putin, poti mai mult, meriti mai mult…

Si daca nu ai gasit iubirea aceea inca, dar varsta, societatea si oamenii pun presiune pe umerii tai, scutura-te si mergi mai departe. Stii ca poti mai mult, meriti mai mult, vrei mai mult. Nu te multumi cu putin doar pentru ca “ a sosit vremea “, vremea aceea nu mai exista pentru noi astazi. Noi avem acces la informatie, la cunoastere, la tehnologie si totusi dincolo de toate acestea sa nu ne pierdem pe noi printre foi si povesti nescrise.

Casatoria – pariu cu viata

Atunci cand esti pregatit, casatoria poate fi biletul tau castigator, e pariul cu viata. Cand nu esti pregatit, e doar o evadare, te pacalesti pe tine ca asta vrei, ca trebuie, ca e nevoie.

Intr-o casnicie esti tu dar sunteti si amandoi. Fiecare e oglinda celuilalt, se spune ca sufletele pereche in timp, incep sa semene fizic. Caracterul se imprumuta si el. Din doi devin unul, un intreg, un tot.

Iar atunci cand viata te incearca, lupta nu mai e doar a ta, nu mai esti singur, sunteti doi, unul intodeauna va fi mai puternic, cand unul cade, celalalt il ridica si tot impreuna merg mai departe. Aceasta e temelia unei casnicii. Eu sunt unul dintre cei pe care viata i-a incercat, dar nu a renuntat. Am avut si am langa mine acea persoana care m-a ridicat de fiecare data cand a fost nevoie. Nu as fi putut altfel.  

Familia

Casatoria are o stransa legatura cu notiunea de familie, dar familie reprezinta si acei oameni care desi sunt doar ei doi, se oglindesc unul in celalalt, cu iubire si admiratie, impacati cu ei, cu viata. Sunt persoane care, pentru a avea copii e prea mult, e o responsabilitate care ii depaseste, unii rezista in aceasta ecuatie, altii nu. Important e sa stii ce vrei, ce iti face bine, ce nevoi ai, ce te implineste.  

Si indiferent cat de mult te provoaca viata, ia din ea ce e mai frumos. Pentru mine, existenta mea se rezuma la familie, la noi toti, cei 5 fantastici.

Copiii, ii doream atat de mult pe cand nici nu stiam ca ii pot avea, dar nu cred ca poti realiza lucruri mari in viata fara sa te zbati pentru ele. Iar daca astazi privesc cu incredere inainte, o fac pentru ei, ei sunt si vor ramane, marea mea realizare.

Casatoria – biletul castigator

Dar, impreuna am simtit la fel, impreuna ne-am dorit aceasta familie, impreuna am luptat pentru ea. Nu a fost usor, dimpotriva, dar casatoria nu e o destinatie exotica, nu e acolo unde iti e bine mereu, casatoria e un bilet cu doua locuri la clasa 2, in doi.

Ca orice alegere pe care o ai de facut in viata, trebuie sa pleci la drum fara prejudecati, scapa de tipare, nicio casnicie nu seamana cu alta, iar perfectiunea nu exista.

Fii tu modelul tau, crede mai mult in tine si o vor face si ceilalti, transmite tu siguranta si incredere, indrazneste sa fii fericit si spune “DA” cu inima, zambeste cu ochii si fa din casnicia ta, povestea ta.